Cuprins

Situatiile financiare impreuna cu notele aferente prezentate de la pagina [15] la pagina [68] au fost autorizate spre emitere in data [....] de Directorul General si semnate de:

Urmatoarele descriu natura si scopul fiecarei rezerve din capitalurile proprii:

a)   Rezerve legale: mod constituire: 5% din profitul contabil, pana la 20% din capitalul social (au fost constituite integral doar la Mollo Re si Bio Valley); nu au fost luate hotarari de catre AGA sau Administratori privind utilizarea acestor rezerve;

b)    Alte rezerve: au fost constituite din facilitati fiscale privind scutirea impozitului pe profitul reinvestit: daca vor fi utilizate aceste rezerve vor fi impozitate conform legii; pana acum nu s-au luat hotarari in acest sens.

c)   Rezerve din reevaluare: reprezinta plusurile de valori rezultate din reevaluarea activelor fata de valoarea contabila anterioara: se diminueaza cu diferenta negativa rezultata la reevaluarile din perioadele urmatoare si creste cu diferentele pozitive; au fost modificari in ambele sensuri.

d)    Rezultat reportat: reprezinta profituri nerepartizare, respectiv efectul retratarii IFRS. Rezultatul curent va fi repartizat conform hotararilor AGA.

Nota 1.         ORGANIZARE SI PREZENTARE

MECANICA FINA S.A.

Societatea Mecanica Fina cu sediul in Romania, Bucuresti, sectorul 2, strada Popa Lazar, nr, 5 – 25, cod unic de inregistrare RO 655, ORC: J40/2353/1991 a fost infiintata in anul  1991 si este tranzactionata pe piata reglementata de capital la Bursa de Valori Bucuresti.

Valoarea capitalului social al societatii Mecanica Fina SA este de aproximativ 2 milioane EURO, respectiv 9.264.890 lei impartit in 3.705.956 actiuni cu valoare nominala de 2,50 lei a caror evidenta este tinuta, pe baza de contract, de Depozitarul Central SA. MF este tranzactionata pe piata reglementata administrata de Bursa de Valori Bucuresti S.A..

MECANICA FINA SA numara in prezent un numar de 13 de salariati si include in obiectul sau de activitate diverse activitati ponderea cea mai mare detinand-o, in prezent, inchirierea bunurilor imobile proprii.

Structura actionariatului este prezentata in cele ce urmeaza:

Nota 1.         ORGANIZARE SI PREZENTARE (continuare)

La 31 decembrie 2021 Mecanica Fina SA detine participatii in doua companii si controleaza alte trei companii ce fac obiectul prezentei consolidari:

ITAGRA SA

ITAGRA S.A. are sediul in Jud. Ialomita. Loc. Boranesti.

Societatea a fost infiintata in anul 2006 si este inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul 21/316/2006 are codul unic de inregistrare 18792370 atribut fiscal RO.

Societatea are ca obiect principal de activitate: Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase.

Structura actionariatului este prezentata in cele ce urmeaza:

MOLLO RE SA

Societatea Mollo RE SA a luat fiinta in anul 2006 la initiativa societatii Mecanica Fina SA cu sediul in Bucuresti, sectorul 2, str. Popa Lazar nr. 5-25, ORC: J40/2353/1991, CUI 655, care a decis prin hotararea nr. 7 din data de 30.05.2006 a adunarii generale a actionarilor, constituirea unei societati comerciale in domeniul promovare/dezvoltare imobiliara si participarea societatii Mecanica Fina SA la capitalul social al noii societati cu aporturi in numerar pentru o cota de participare la capitalul social de cel putin 50%.

Nota 1.         ORGANIZARE SI PREZENTARE (continuare)

Structura actionariatului este prezentata in cele ce urmeaza:

BIO VALLEY SRL

Societatea ITAGRA S.A. detine participatii in capitalul societatii BIO VALLEY S.R.L. Valoarea investitiilor este prezentata in tabelul urmator:

BIO VALLEY S.R.L. are sediul social actual in Jud. Ialomita, loc. Boranesti, str. 1 Decembrie 1918 nr. 174 – Cladirea C15 Birouri.

Societatea a fost infiintata in anul 1992 si este inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul J21/44/1992 si are codul unic de inregistrare 2086262 atribut fiscal RO.

Societatea are ca obiect principal de activitate: Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor. Societatea nu a desfasurat activitate in anul 2021.

ITAGRA BIO TERRA SRL

Societatea ITAGRA S.A. a infiintat in anul 2020 compania ITAGRA BIO TERRA SRL. Valoarea investitiilor este prezentata in tabelul urmator:

ITAGRA BIO TERRA. are sediul social actual in Jud. Ialomita, loc. Boranesti, str. 1 Decembrie 1918 nr. 174 – Cladirea C47 Atelier Mecanic.

Nota 1.         ORGANIZARE SI PREZENTARE (continuare)

Societatea a fost infiintata in anul 2020 si este inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul J21/35/2020 si are codul unic de inregistrare 42145490.

Societatea are ca obiect principal de activitate: Cultivarea cerealelor (excluzand orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase.

VERA WELLNESS

Societatea MOLLO RE S.A. detine participatii in capitalul societatii VERA WELLNESS S.R.L. Valoarea investitiilor este prezentata in tabelul urmator:

La 08.09.2017, Adunarea Generala a Actionarilor societatii Mollo RE S.A. a decis infiintarea societatii Vera Wellness, avand ca obiect principal de activitate cod CAEN 931 – Activitati ale bazelor sportive.

Societatea este inmatriculata la Registrul Comertului sub numarul J40/15740/2017 si are codul unic de inregistrare 38212175 atribut fiscal RO.

Capitalul social

La 31 Decembrie 2021, capitalul social al Grupului este format din capitalul social al Mecanica Fina SA (LEI 9.264.890).

Toate actiunile emise au fost platite integral. Actiunile au drepturi de vot egale.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE

2.1 Declaratia de conformitate

Prezentele situatii financiare au fost intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, Interpretarile si Standardele Internationale de Contabilitate (colectiv numite “IFRS”-uri) emise de catre Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate (“IASB”) asa cum sunt adoptate de Uniunea Europeana (“IFRS-uri adoptate”).

Situatiile financiare separate au fost intocmite in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara adoptate de Uniunea Europeana („IFRS”). Societatea a intocmit prezentele situatii financiare separate pentru a indeplini cerintele Ordinul nr. 881/2012 privind aplicarea de catre societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata a Standardelor Internationale de Raportare Financiara.

Evidentele contabile ale Societatii sunt mentinute in LEI, in conformitate cu Reglementarile contabile romanesti („ RCR ”).

Principalele politici contabile aplicate la intocmirea situatiilor financiare sunt stabilite mai jos. Politicile au fost aplicate consecvent tuturor anilor prezentati, exceptand cazul in care se mentioneaza altfel.

Intocmirea situatiilor financiare in conformitate cu IFRS adoptate necesita utilizarea unor anumite estimari contabile. Este de asemenea necesar, conducerea Societatii sa ia hotarari legate de aplicarea politicilor contabile. Domeniile in care s-au luat si hotarari si s-au efectuat estimari semnificative in intocmirea situatiilor financiare si efectul acestora sunt aratate in cele ce urmeaza.

2.2 Bazele evaluarii

Situatiile financiare separate sunt intocmite pe baza conventiei costului istoric/ amortizat cu exceptia imobilizarilor corporale prezentate la cost reevaluat prin utilizarea valorii juste drept cost presupus si a elementelor prezentate la valoarea justa, respectiv activele si datoriile financiare la valoarea justa prin contul de profit si pierdere si activele financiare disponibile pentru vanzare, cu exceptia acelora pentru care valoarea justa nu poate fi stabilita in mod credibil.

2.3 Moneda functionala si de prezentare

Conducerea Societatii considera ca moneda functionala, asa cum este definita aceasta de IAS 21 „Efectele variatiei cursului de schimb valutar", este leul romanesc (LEI). Situatiile financiare separate sunt prezentate in LEI.

Tranzactiile realizate de Societate intr-o moneda alta decat moneda functionala sunt inregistrate la ratele in vigoare la data la care au loc tranzactiile. Activele si datoriile monetare in valuta sunt convertite la ratele in vigoare la data raportarii.

2.4 Evaluari si estimari contabile semnificative 

Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitatilor comerciale, multe elemente din situatiile financiare nu pot fi evaluate cu precizie, ci pot fi doar estimate. Estimarea implica rationamente bazate pe cele mai recente informatii fiabile disponibile. 

Utilizarea estimarilor rezonabile este o parte esentiala a intocmirii situatiilor financiare si nu le submineaza fiabilitatea.

Nota 2.            POLITICI CONTABILE (continuare)

O estimare poate necesita o revizuire daca au loc schimbari privind circumstantele pe care s-a bazat aceasta estimare sau ca urmare a unor noi informatii sau experiente ulterioare. Prin natura ei, revizuirea unei estimari nu are legatura cu perioade anterioare si nu reprezinta corectarea unei erori in perioada curenta. Daca exista, efectul asupra perioadelor viitoare este recunoscut ca venit sau cheltuiala in acele perioade viitoare.

Societatea efectueaza anumite estimari si ipoteze cu privire la viitor. Estimarile si judecatile sunt evaluate in mod continuu in baza experientei istorice si a altor factori, inclusiv prognozarea de evenimente viitoare care sunt considerate a fi rezonabile in circumstantele existente. Pe viitor, experienta concreta poate diferi de prezentele estimari si ipoteze. In continuare sunt prezentate exemple de evaluare, estimare, prezumtii aplicate in cadrul societatii:

(a)  Evaluarea investitiilor terenurilor si cladirilor detinute in proprietate

Activele de natura terenurilor si cladirilor detinute in proprietate au fost evaluate la data trecerii la aplicarea IFRS, utilizand valoarea justa drept cost presupus, urmand ca acestea sa fie evaluate si prezentate utilizand prevederile Standardului International de Raportare “IAS 40 – Investitii imobiliare”. Ulterior recunoasterii initiale, reevaluarile efectuate asupra investitiilor imobiliare sunt recunoscute conform IAS 40, prin elemente de venituri, respectiv cheltuieli, folosind modelul bazat pe valoare justa.

(b)  Ajustari pentru deprecierea creantelor

Evaluarea pentru depreciere a creantelor este efectuata la nivel individual si se bazeaza pe cea mai buna estimare a conducerii privind valoarea prezenta a fluxurilor de numerar care se asteapta a fi primite. Pentru estimarea acestor fluxuri, conducerea face anumite estimari cu privire la situatia financiara a partenerilor. Fiecare activ depreciat este analizat individual. Precizia ajustarilor depinde de estimarea fluxurilor de numerar viitoare.

(c)  Proceduri judiciare

Societatea revizuieste cazurile legale nesolutionate urmarind evolutiile in cadrul procedurilor judiciare si situatia existenta la fiecare data a raportarii, pentru a evalua provizioanele si prezentarile din situatiile sale financiare. Printre factorii luati in considerare la luarea deciziilor legate de provizioane sunt natura litigiului sau pretentiilor si nivelul potential al daunelor in jurisdictia in care se judeca litigiul, progresul cazului (inclusiv progresul dupa data situatiilor financiare, dar inainte ca respectivele situatii sa fie emise), opiniile sau parerile consilierilor juridici, experienta in cazuri similare si orice decizie a conducerii Societatii legata de modul in care va raspunde litigiului, reclamatiei sau evaluarii.

(d)  Estimari contabile de cheltuieli

Exista situatii obiective in care pana la data inchiderii unor perioade fiscale sau pana la data inchiderii unui exercitiu financiar nu se cunosc valorile exacte ale unor cheltuieli angajate de catre companie. Pentru aceasta categorie de cheltuieli se vor face preliminari de cheltuieli, care vor fi corectate in perioadele urmatoare cand se va produce si iesirea de fluxuri de numerar. Estimarile de cheltuieli, pe fiecare categorie de cheltuiala, vor fi efectuate de catre persoane cu experienta in tipul de activitate care a generat acea cheltuiala.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

(e)  Impozitare

Sistemul de impozitare din Romania este intr-o faza de consolidare si armonizare cu legislatia europeana. Totusi, inca exista interpretari diferite ale legilatiei fiscale. In anumite situatii, autoritatile fiscale pot trata in mod diferit anumite aspecte, procedand la calcularea unor impozite si taxe suplimentare si penalitatilor de intarziere aferente. In Romania, exercitiul fiscal ramane deschis pentru verificare fiscala timp de 5/7 ani. Conducerea Societatii considera ca obligatiile fiscale incluse in situatiile financiare sunt adecvate.

2.5 Prezentarea situatiilor financiare

Societatea a adoptat o prezentare bazata pe lichiditate in cadrul situatiei pozitiei financiare si o prezentare a veniturilor si cheltuielilor in functie de natura lor in cadrul situatiei rezultatului global, considerand ca aceste metode de prezentare ofera informatii care sunt credibile si mai relevante decat cele care ar fi fost prezentate in baza altor metode permise IAS 1 “Prezentarea situatiilor financiare”.

2.6 Imobilizari necorporale

Evidenta imobilizarilor necorporale se realizaeza conform IAS 38 “Imobilizari necorporale“ si IAS 36 “Deprecierea activelor “. Imobilizarile necorporale dobandite extern sunt recunoscute initial la cost si ulterior amortizate in liniar pe parcursul duratei economice utile a acestora.

Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte imobilizari necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exceptia cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizarilor necorporale cu durata de viata utila nedeterminata, incadrate astfel potrivit reglementarilor contabile, se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani.

Imobilizari necorporale generate la nivel intern (costuri de dezvoltare)

Cheltuielile de cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) sunt recunoscute drept cheltuieli ale exercitiului la care se refera.

Cheltuielile de dezvoltare aferente proiectelor pentru produse noi se recunosc drept imobilizari necorporale.

2.7 Imobilizari corporale

Imobilizarile corporale sunt elemente corporale care :

a)    sunt detinute in vederea utilizarii pentru producerea sau prestarea de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;  si

b)    se preconizeaza a fi utilizate pe parcursul mai multor exercitii financiare

Recunoastere:                      

Costul unui element de imobilizari corporale trebuie recunoscut ca activ daca si numai daca:

a)    este probabila generarea pentru entitate de beneficii economice viitoare aferente activului;  si

b)    costul activului poate fi evaluat in mod fiabil.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

Evaluarea dupa recunoastere

Dupa recunoasterea ca activ, un element de imobilizari corporale este contabilizat la costul sau minus orice amortizare acumulata si orice pierderi acumulate din depreciere.

Dupa recunoasterea ca activ, un element de imobilizari corporale a carui valoare justa poate fi evaluata in mod fiabil este contabilizat la o valoare reevaluata, aceasta fiind valoarea sa justa la data reevaluarii.

Reevaluarile sunt efectuate cu suficienta regularitate pentru a se asigura ca valoarea contabila nu se deosebeste semnificativ de ceea ce s-ar fi determinat prin utilizarea valorii juste la finalul perioadei de raportare.

Valoarea justa a terenurilor si cladirilor este determinata in general pe baza probelor de pe piata, printr-o evaluare efectuata in mod normal de evaluatori profesionisti calificati.  Valoarea justa a elementelor de imobilizari corporale este in general valoarea lor pe piata determinata prin evaluare.

Atunci cand un element al imobilizarilor corporale din categoria I este reevaluat, orice amortizare cumulata la data reevaluarii este eliminata din valoarea contabila bruta a activului, iar valoarea neta este recalculata la valoarea reevaluata a activului. 

Daca un element de imobilizari corporale este reevaluat, atunci intreaga clasa de imobilizari corporale din care face parte acel element este reevaluata.

Daca valoarea contabila a unei imobilizari corporale este majorata ca rezultat al reevaluarii, atunci cresterea este recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global si acumulata in capitalurile proprii cu titlu de surplus din reevaluare.  Cu toate acestea, majorarea trebuie recunoscuta in profit sau pierdere in masura in care aceasta compenseaza o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ recunoscut anterior in profit sau pierdere.

Daca valoarea contabila a unui activ este diminuata ca urmare a unei reevaluari, aceasta diminuare trebuie recunoscuta in profit sau pierdere. Cu toate acestea, reducerea trebuie recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global in masura in care surplusul din reevaluare prezinta un sold creditor pentru acel activ. Reducerea recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global micsoreaza suma acumulata in capitalurile proprii cu titlu de surplus din reevaluare.

Surplusul din reevaluare inclus in capitalurile proprii aferent unui element de imobilizari corporale este transferat direct in rezultatul reportat atunci cand activul este de recunoscut. Transferurile din surplusul din reevaluare in rezultatul reportat nu se efectueaza prin profit sau pierdere.

Daca exista, efectele impozitelor asupra profitului rezultate din reevaluarea imobilizarilor corporale sunt recunoscute si prezentate in conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit.

Amortizare

Valoarea amortizabila a unui activ este alocata in mod sistematic pe durata sa de viata utila. Amortizarea unui activ incepe cand acesta este disponibil pentru utilizare, adica atunci cand se afla in amplasamentul si starea necesare pentru a putea functiona in maniera dorita de conducere.

Metoda de amortizare utilizata reflecta ritmul preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare ale activului de catre entitate.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

Terenurile nu se amortizeaza.

Pentru mijloacele fixe amortizabile societatea utilizeaza, din punct de vedere contabil, metoda de amortizare liniara. Duratele de amortizare sunt determinate de catre o comisie interna de specialitate conform procedurilor interne companiei. Mai jos este o scurta prezentare a duratelor de viata a mijloacelor fixe pe categorii mai importante de bunuri:

Deprecierea

Pentru a determina daca un element de imobilizari corporale este depreciat, o entitate aplica IAS 36 Deprecierea activelor.  La sfarsitul fiecarei perioade de raportare, entitatea estimeaza daca exista indicii ale deprecierii activelor. In cazul in care sunt identificate astfel de indicii, entitatea estimeaza valoarea recuperabila a activului.

Dacã si numai dacã valoarea recuperabilã a unui activ este mai micã decat valoarea sa contabilã, valoarea contabilã a activului va fi redusã pentru a fi egalã cu valoarea recuperabilã. O astfel de reducere reprezintã o pierdere din depreciere. O pierdere din depreciere este recunoscutã imediat in profitul sau in pierderea perioadei, cu exceptia situatiilor in care activul este raportat la valoarea reevaluatã, in conformitate cu prevederile unui alt Standard (de exemplu, in conformitate cu modelul de reevaluare din IAS 16 Imobilizãri corporale). Orice pierdere din depreciere in cazul unui activ reevaluat este consideratã ca fiind o descrestere generata de reevaluare.

2.8 Investitii imobiliare

Investitiile imobiliare sunt definite ca fiind acele proprietati imobiliare (teren sau cladire – sau parte a unei cladiri – sau ambele) detinute (de proprietar sau de locatar in baza unui contract de leasing financiar) mai degraba in scopul inchirierii sau pentru cresterea valorii capitalului sau ambele, decat pentru :

(a) a fi utilizate in productia de bunuri, prestarea de servicii sau in scopuri administrative ; sau

(b) a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.

Recunoastere

Investitiile imobiliare trebuie recunoscute ca activ cand, si numai atunci cand:

(a) este probabil ca beneficii economice viitoare aferente investitiei imobiliare sa fie generate catre intreprindere ; si

(b) costul investitiei imobiliare poate fi evaluat in mod credibil.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

Pentru a determina daca un element indeplineste primul criteriu de recunoastere, o intreprindere trebuie sa stabileasca gradul de certitudine aferent fluxului de beneficii economice viitoare, pe baza dovezilor disponibile de la momentul recunoasterii initiale. Cel de-al doilea criteriu de recunoastere este, de regula, indeplinit cu usurinta, deoarece tranzactia de schimb care evidentiaza cumpararea activului identifica si costul acestuia.

Evaluare initiala

O investitie imobiliara trebuie evaluata, initial, la cost. Costurile de tranzactionare trebuie incluse in evaluarea initiala.

Costul unei investitii imobiliare achizitionate este format din pretul de cumparare al acesteia plus orice cheltuieli direct atribuibile. Cheltuielile direct atribuibile includ, de exemplu, onorariile profesionale pentru prestarea serviciilor juridice, taxele de transfer al proprietatii si alte costuri de tranzactionare.

Costul unei investitii imobiliare construite in regie proprie este costul de la data la care constructia sau imbunatatirea este finalizata. Pana la acea data, o intreprindere aplica IAS 16, Imobilizari corporale. La acea data, proprietatea imobiliara devine investitie imobiliara si se aplica IAS 40.

Costul unei investitii imobiliare nu este majorat de costurile de infiintare (cu exceptia situatiei in care acestea sunt necesare pentru a aduce proprietatea imobiliara in starea ei de functionare), de pierderile din exploatare initiale aparute inainte ca investitia imobiliara sa atinga nivelul planificat de ocupare, sau de valorile neobisnuite ale risipei de materiale, forta de munca sau alte resurse aparute in procesul de constructie sau imbunatatire a proprietatii imobiliare.

Daca plata unei investitii imobiliare este amanata, atunci costul acesteia este echivalentul pretului in numerar. Diferenta dintre aceasta valoare si platile totale este recunoscuta de-a lungul perioadei creditului ca fiind cheltuiala cu dobanda.

Cheltuiala ulterioara

Cheltuiala ulterioara aferenta unei investitii imobiliare care a fost deja recunoscuta trebuie adaugata la valoarea contabila a investitiei imobiliare a lunii in care exista probabilitatea ca vor fi generate catre intreprindere beneficii economice viitoare, in plus fata de standardul de performanta initial Toate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie recunoscute in perioada in care ele apar.

Evaluarea ulterioara recunoasterii initiale

In ceea ce priveste adoptarea politicilor contabile, o intreprindere trebuie sa aleaga fie modelul bazat pe valoarea justa, fie modelul bazat pe cost, si trebuie sa aplice aceasta politica tuturor investitiilor sale imobiliare. Grupul Mecanica Fina utilizeaza modelul bazat pe valoarea justa.

Modelul bazat pe valoarea justa

După evaluarea iniţială, o întreprindere care optează pentru modelul bazat pe valoarea de piata trebuie să evalueze toate investiţiile sale imobiliare utilizând rapoarte de evaluare, orice modificari de valoare fiind reflectate in situatia rezultatului global.

Nota 2.            POLITICI CONTABILE (continuare)

       2.9 Active financiare

Evaluarea initiala a activelor financiare si a datoriilor financiare

Atunci cand un activ financiar sau o datorie financiara este recunoscut(a) initial, o entitate il (o) evalueza la valoarea sa justa plus, in cazul unui activ financiar sau al unei datorii financiare care nu este la valoarea justa prin profit sau pierdere, costurile tranzactiei care pot fi atribuite direct achizitiei sau emiterii activului financiar sau datoriei financiare.

Evaluarea ulterioara a activelor financiare

Din punct de vedere al evaluarii unui activ financiar dupa recunoasterea initiala, Societatea clasifica activele sale financiare in urmatoarele categorii:

I. Un activ financiar sau o datorie financiara evaluat(a) la valoarea justa prin profit sau pierdere este un activ financiar sau o datorie financiara care intruneste oricare dintre urmatoarele conditii:

(a) este clasificat(a) drept detinut(a) in vederea tranzactionarii.

Un activ financiar sau o datorie financiara este clasificat(a) drept detinut(a) in vederea tranzactionarii daca este:

(i) dobandit sau suportata in principal in scopul vanzarii sau reachizitionarii la termenul cel mai apropiat;

(ii) la recunoasterea initiala face parte dintr-un portofoliu de instrumente financiare identificate gestionate impreuna si pentru care exista dovezi ale unui tipar real recent de urmarire a profitului pe termen scurt; sau

(iii) un instrument derivat (cu exceptia unui instrument derivat care este un contract de garantie financiara sau un instrument desemnat si eficace de acoperire impotriva riscurilor).

Imprumuturile si creantele sunt active financiare nederivate cu plati fixe sau determinabile si care nu sunt cotate pe o piata activa, altele decat:

a)      cele pe care entitatea intentioneaza sa le vanda imediat sau in scurt timp, care trebuie clasificate drept detinute in vederea tranzactionarii, si cele pe care entitatea, la recunoasterea initiala, le desemneaza la valoarea justa prin profit sau pierdere;

b)      cele pe care entitatea, la recunoasterea initiala, le desemneaza drept disponibile in vederea vanzarii; fie

c)      cele pentru care detinatorul s-ar putea sa nu recupereze in mod substantial toata investitia initiala, din alta cauza decat deteriorarea creditului, care trebuie clasificate drept disponibile in vederea vanzarii.

In aceasta categorie sunt incluse creantele comerciale si de alta natura.

Activele financiare disponibile in vederea vanzarii sunt acele active financiare nederivate care sunt desemnate drept disponibile in vederea vanzarii sau care nu sunt clasificate drept imprumuturi si creante, investitii pastrate pana la scadenta sau active financiare la valoarea justa prin profit sau pierdere.

In aceasta categorie sunt incluse investitiile in actiuni cotate.

Societatea nu detine Investitii pastrate pana la scadenta si nu detine sau nu a clasificat active financiare sau datorii financiare la valoarea justa prin profit sau pierdere.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

Castiguri si pierderi

Un castig sau o pierdere dintr-un activ financiar disponibil in vederea vanzarii este recunoscut la Alte elemente ale rezultatului global, cu exceptia pierderilor din depreciere. Dividendele pentru un instrument de capitaluri proprii disponibil pentru vanzare sunt recunoscute in profit sau pierdere atunci cand dreptul entitatii de a primi plata este stabilit.

Atunci cand o scadere a valorii juste a unui activ financiar disponibil in vederea vanzarii a fost recunoscuta la alte elemente ale rezultatului global si exista dovezi obiective ca activul este depreciat, pierderea cumulata care a fost recunoscuta la alte elemente ale rezultatului global trebuie reclasificata din capitalurile proprii in profit sau pierdere ca ajustare din reclasificare, chiar daca activul financiar nu a fost derecunoscut.

Valoarea pierderii cumulate care este inlaturata din capitalurile proprii si recunoscuta in profit sau pierdere trebuie sa fie diferenta dintre costul de achizitie (net de orice plata a principalului si de amortizare) si valoarea justa actuala, minus orice pierdere din depreciere pentru acel activ financiar recunoscuta anterior in profit sau pierdere.

Daca, intr-o perioada ulterioara, valoarea justa a unui instrument de datorie clasificat drept disponibil in vederea vanzarii creste si acea crestere poate fi legata in mod obiectiv de un eveniment care apare dupa ce pierderea din depreciere a fost recunoscuta in profit sau pierdere, pierderea din depreciere este reluata, iar suma reluarii recunoscuta in profit sau pierdere.

Numerarul si echivalentele de numerar

Numerarul si echivalentele de numerar includ casa, depozitele la vedere la banci, alte investitii foarte lichide pe termen scurt cu date originale de scadenta de trei luni sau mai putin de trei luni, si – in scopul situatiei fluxurilor de numerar - descoperiri de cont.

       2.10 Stocuri

Conform prevederilor IAS 2, stocurile sunt active:

a)       detinute pentru vanzare pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b)      in curs de productie pentru o astfel de vanzare; fie

c)       sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Evaluarea stocurilor

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

Costul stocurilor

Costul stocurilor cuprinde toate costurile de achizitie, costurile de conversie, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in starea si in locul in care se gasesc in prezent.

Stocurile de materii prime si materiale sunt evidentiate la valoarea de achizitie. Stocurile de produse in curs de executie sunt evidentiate la valoarea materiilor prime si materialelor inglobate in acestea.

Stocul de produse finite este inregistrat la cost de productie la momentul incheierii fabricatiei.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

Ajustari pentru deprecierea stocurilor

Evaluarea pentru depreciere a stocurilor este efectuata la nivel individual si se bazeaza pe cea mai buna estimare a conducerii privind valoarea prezenta a fluxurilor de numerar care se asteapta a fi primite. Pentru estimarea acestor fluxuri, conducerea face anumite estimari cu privire la valoarea de utilitate a stocului, tinand cont de data de expirare, posibilitatea de utilizare in activitatea curenta a societatii si de alti factori specifici fiecarei categorii de stoc. Fiecare activ depreciat este analizat individual. Precizia ajustarilor depinde de estimarea fluxurilor de numerar viitoare.

       2.11 Creante

Creantele apar in principal prin furnizarea de bunuri si servicii catre clienti (de ex. creante comerciale), dar incorporeaza si alte tipuri de activ monetar contractual. Acestea sunt recunoscute initial la valoarea justa plus costurile de tranzactionare care sunt atribuite in mod direct achizitiei sau emisiei acestora si sunt ulterior inregistrate la cost amortizat utilizand metoda ratei dobanzii efective, minus ajustari pentru depreciere.

Creantele sunt prezentate in bilant la valoarea istorica mai putin ajustarile constituite pentru depreciere in cazurile in care s-a constatat ca valoarea realizabila este mai mica decat valoarea istorica.

Ajustarile pentru depreciere sunt recunoscute atunci cand exista dovezi obiective (cum ar fi dificultati financiare semnificative din partea partenerilor sau neindeplinirea obligatiilor de plata sau intarziere semnificativa a platii) ca Societatea nu va putea incasa toate sumele datorate conform cu termenii creantelor, suma respectivei ajustari fiind diferenta dintre valoarea contabila neta si valoarea actuala a fluxurilor de numerar viitoare preconizate asociata cu creanta depreciata.

Evaluarea pentru depreciere a creantelor este efectuata la nivel individual si se bazeaza pe cea mai buna estimare a conducerii privind valoarea prezenta a fluxurilor de numerar care se asteapta a fi primite. Pentru estimarea acestor fluxuri, conducerea face anumite estimari cu privire la situatia financiara a partenerilor. Fiecare activ depreciat este analizat individual.

De asemenea, Societatea inregistreaza depreciere a createlor pentru toate facturile in sold la data de raportare, pentru care data scadenta a fost depasita cu mai mult de 360 zile.

      2.12 Datorii financiare

Datoriile financiare includ in principal datoriile comerciale si alte datorii financiare pe termen scurt, care sunt recunoscute initial la valoarea justa si ulterior inregistrate la cost amortizat utilizand metoda dobanzii efective.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

      2.13 Recunoasterea veniturilor si cheltuielilor

2.13.1.Recunoasterea veniturilor

Veniturile reprezinta, conform IFRS 15, intrarea bruta de beneficii economice pe parcursul perioadei, generate in cadrul desfasurarii activitatilor normale ale unei entitati, atunci cand aceste intrari au drept rezultat cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cresterile legate de contributiile participantilor la capitalurile proprii.

Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.

Valoarea justa este valoarea la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, intre parti interesate si in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective.

Evaluarea veniturilor

Veniturile sunt evaluate la valoarea justa a contraprestatiei primita sau de primit, dupa reducerea rabaturilor sau remizelor.

Veniturile din vanzarea bunurilor sunt recunoscute in momentul in care au fost indeplinite toate conditiile urmatoare:

(a)   entitatea a transferat cumparatorului riscurile si beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor;

(b)   entitatea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi facut-o in mod normal in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;

(c)   valoarea veniturilor poate fi evaluata in mod fiabil;

(d)   este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate pentru entitate; si

(e)   costurile suportate sau care urmeaza sa fie suportate in legatura cu tranzactia respectiva pot fi evaluate in mod fiabil.

Venitul din vanzarea bunurilor este recunoscut atunci cand Societatea a transferat riscurile semnificative si beneficiile aferente dreptului de proprietate cumparatorului si este probabil ca Societatea sa primeasca cele convenite anterior in urma platii. Transferul riscurilor si beneficiilor aferente dreptului de proprietate se considera realizat o data cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor in posesia cumpãrãtorului. Dacã entitatea pãstreazã riscuri semnificative aferente proprietãtii, tranzactia nu reprezintã o vanzare si veniturile nu sunt recunoscute.

Societatea considera ca termenele de incasare nu genereaza o componenta financiara a veniturilor facturate.

Cazuri speciale: In situatia in care se constata ca veniturile asociate unei perioade a anului curent sunt grevate de erori fundamentale, se va proceda la corectarea acestora, in perioada in care erorea este descoperita. Daca eroarea este descoperita in anii urmatori, corectia acesteia nu va mai afecta conturile de venituri, ci contul de rezultat reportat din corectii de erori fundamentale, daca valoarea erorii va fi considerata semnificativa.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

2.13.2 Recunosterea cheltuielilor

Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

          2.14 Deprecierea activelor nefinanciare (excluzand stocurile, investitiile imobiliare si activele privind impozitul amanat) – IAS 36”Deprecierea activelor”

Active detinute de companie, asa cum este precizat in IAS 36”Deprecierea activelor”,  fac obiectul testelor de depreciere ori de cate ori evenimente sau modificari ale circumstantelor indica faptul ca este posibil ca valoarea lor contabila sa nu poata fi recuperata integral. Atunci cand valoarea contabila a unui activ depaseste suma recuperabila (adica suma cea mai mare dintre valoarea de utilizare si valoarea justa minus costurile de vanzare), activul este ajustat corespunzator.

Atunci cand nu este posibil sa se estimeze suma recuperabila a unui activ individual, testul de depreciere este realizat pe cel mai mic grup de active caruia ii apartine pentru care exista separat fluxuri de numerar identificabile; unitatile sale generatoare de numerar (‘UGN-uri’).

Cheltuielile cu deprecierea sunt incluse in contul de profit sau pierdere, cu exceptia cazului in care reduce castiguri recunoscute anterior in alte elemente ale rezultatului global.

            2.15 Provizioane –IAS37 “Provizioane, datorii contingente si active contingente”

Provizionul este evaluat la cea mai buna estimare a cheltuielilor necesare pentru decontarea obligatiei la data raportarii, actualizat la o rata pre-impozitare ce reflecta evaluarile curente de piata ale valorii banilor in timp si riscurile specifice datoriei.

Conform IAS 37 “Provizioane, datorii contingente si active contingente”, un provizion trebuie recunoscut in cazul in care:

a)       Societatea are o obligatie actuala (legala sau implicita) generata de un eveniment trecut;

b)      este probabil ca pentru decontarea obligatiei sa fie necesara o iesire de resurse incorporand beneficii economice;  si

c)       poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei.

Daca nu sunt indeplinite aceste conditii, nu trebuie recunoscut un provizion.

Provizioanele se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 15 "Provizioane" si se constituie pe seama cheltuielilor, cu exceptia celor aferente dezafectarii imobilizarilor corporale si altor actiuni similare legate de acestea, pentru care se vor avea in vedere prevederile IFRIC 1.

Recunoasterea, evaluarea si actualizarea provizioanelor se efectueaza cu respectarea prevederilor IAS 37 “Provizioane, datorii contingente si active contingente”.

Provizioanele sunt grupate in contabilitate pe categorii si se constituie pentru:
a) litigii;
b) garantii acordate clientilor;
c) dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea;
d) restructurare;
e) beneficiile angajatilor;
f) alte provizioane.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

Provizioanele constituite anterior se analizeaza periodic si se regularizeaza.

        2.16 Impozit amanat-IAS 12

In calculul impozitului amant, societatea va tine cont de prevderile IAS 12.

Activele si datoriile privind impozitul amanat sunt recunoscute atunci cand valoarea contabila a unui activ sau datorie din situatia pozitiei financiare difera de baza fiscala.

Recunoasterea activelor privind impozitul amanat este limitata la acele momente in care este posibil ca profitul impozabil al perioadei urmatoare sa fie disponibil.

Suma activului sau pasivului este determinata utilizand rate de impozitare care au fost adoptate sau adoptate in mare masura pana la data raportarii si se preconizeaza a se aplica atunci cand datoriile /(activele) privind impozitul amanat sunt decontate /(recuperate). 

Societatea compenseaza creantele si datoriile privind impozitul amanat daca si numai daca:

a)         are dreptul legal de a compensa creantele privind impozitul curent cu datoriile privind impozitul curent;  si

b)         creantele si datoriile privind impozitul amanat sunt aferente impozitelor pe profit percepute de aceeasi autoritate fiscala.

       2.17 Dividende

Cota-parte din profit ce se plateste, potrivit legii, fiecarui actionar constituie dividend. Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa perioada de raportare, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profitul determinat in baza IFRS si cuprins in situatiile financiare anuale, nu sunt recunoscute ca datorie la finalul perioadei de raportare.

La contabilizarea dividendelor sunt avute in vedere prevederile IAS 10.

      2.18 Capital si rezerve

Capitalul si rezervele (capitaluri proprii) reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei entitati, dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital,  rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar.

In primul set de situatii financiare intocmite conform IFRS, societatea a aplicat  IAS 29 – “Raportarea financiara in economii hiperinflationiste” pentru aporturile actionarilor obtinute inainte de 01 ianuarie 2004, si anume, acestea au fost ajustate cu indicele de inflatie corespunzator.

      2.19 Costurile de finantare

O entitate trebuie sa capitalizeze costurile indatorarii care sunt atribuibile direct achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de productie ca parte a costului respectivului activ. O entitate trebuie sa recunoasca alte costuri ale indatorarii drept cheltuieli in perioada in care aceasta le suporta.

Societate nu a finantat constructia activelor pe termen lung din imprumuturi. 

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

      2.20 Rezultatul pe actiune

Societatea prezinta rezultatul pe actiune de baza si diluat pentru actiunile ordinare.  Rezultatul pe actiune de baza se determina prin divizarea profitului sau pierderii atribuibile actionarilor ordinari ai Societatii la numarul mediu ponderat de actiuni ordinare aferente perioadei de raportare. Rezultatul pe actiune diluat se determina prin ajustarea profitului sau pierderii atribuibile actionarilor ordinari si a numarului mediu ponderat de actiuni orinare cu efectele de diluare generate de actiunile ordinare potentiale.

        2.21 Raportarea pe segmente

Un segment este o componenta distincta a Societatii care furnizeaza anumite produse sau servicii (segment de activitate) sau furnizeaza produse si servicii intr-un anumit mediu geografic (segment geografic) si care este supus la riscuri si beneficii diferite de cele ale celorlalte segmente. Din punct de vedere al segmentelor de activitate, Societatea nu identifica componente distincte din punct de vedere al riscurilor si beneficiilor asociate.

       2.22 Parti legate

O persoanã sau un membru apropiat al familiei persoanei respective este considerata afiliata unei Societatii dacã acea persoana:

(i)     detine controlul sau controlul comun asupra Societatii;

(ii)   are o influenta semnificativa asupra Societatii; sau

(iii)  este un membru al personalului-cheie din conduce

Personalul-cheie din conducere reprezintã acele persoane care au autoritatea si responsabilitatea de a planifica, conduce si controla activitatile Societatii in mod direct sau indirect, incluzand orice director (executiv sau nu) al entitatii. Tranzactiile cu personalul cheie includ exclusiv beneficiile salariale acordate acestora asa cum sunt prezentate in Nota 18 Cheltuieli cu personalul.

O entitate este afiliata Societatii dacã intruneste oricare dintre urmãtoarele conditii:

(i)      Entitatea si Societatea sunt membre ale aceluiasi grup (ceea ce inseamnã cã fiecare societate-mamã, filialã si filialã din acelasi grup este legatã de celelalte).

(ii)     O entitate este entitate asociatã sau asociere in participatie a celeilalte entitati (sau entitate asociatã sau asociere in participatie a unui membru al grupului din care face parte cealaltã entitate).

(iii)    Ambele entitãti sunt asocieri in participatie ale aceluiasi tert.

(iv)     O entitate este asociere in participatie a unei terte entitãti, iar cealaltã este o entitate asociatã a tertei entitati.

(v)      Entitatea este un plan de beneficii postangajare in beneficiul angajatilor entitatii raportoare sau ai unei entitati afiliate entitatii raportoare. In cazul in care chiar entitatea raportoare reprezintã ea insasi un astfel de plan, angajatorii sponsori sunt, de asemenea, afiliati entitatii raportoare.

(vi)     Entitatea este controlatã sau controlatã in comun de o persoana afiliata

(vii)   O persoana afiliata care detine controlul influenteazã semnificativ entitatea sau este un membru al personalului-cheie din conducerea entitãtii (sau a societatii-mama a entitatii).

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

2.23 Standarde noi

a)      Noi standarde si amendamente, in vigoare de la 1.01.2021

i.            Reforma IBOR și efectele acesteia asupra raportării financiare – Faza 2 – În august 2020, IASB a emis amendamente la IFRS 9, IAS 39, IFRS 7, IFRS 4 și IFRS 16. Aceste modificări le completează pe cele făcute în 2019 („IBOR – faza 1’) și se concentrează pe efectele asupra entităților atunci când o rată de referință existentă a dobânzii este înlocuită cu o nouă rată de referință ca urmare a reformei.

ii.            Concesiuni de chirie legate de Covid-19 după 30 iunie 2021 (Amendamente la IFRS 16) - În mai 2020, IASB a emis o modificare la IFRS 16 Concesiuni de chirie legate de COVID-19. Acest amendament a oferit o oportunitate practica în contabilizarea reducerii plăților de leasing pe seama COVID-19. Oportunitatea practica din 2020 a fost disponibila pentru reduceri ale plăților de leasing care afectează numai plățile datorate inițial până la 30 iunie 2021 sau înainte de 30 iunie 2021. La 31 martie 2021, IASB a emis amendamentul „Concesiuni de chirie legate de COVID 19 după 30 iunie 2021”, care a extins eligibilitatea perioada pentru măsurile practice de la 30 iunie 2021 până la 30 iunie 2022. Această modificare este în vigoare pentru perioadele anuale de raportare care încep la sau după 1 aprilie 2021. Aplicarea anterioară este permisă, inclusiv în situațiile financiare neautorizate pentru publicare la 31 martie 2021.

b)      Noi standarde si amendamente, in vigoare de la 1.01.2022

i.          Îmbunătățiri anuale ale IFRS: Ciclul 2018-2020 - În mai 2020, IASB a emis modificări minore la IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a standardelor internaționale de raportare financiară, IFRS 9 Instrumente financiare, IAS 41 Agricultură și exemplele ilustrative care însoțesc IFRS 16 Leasing .

ii.        Cadrul conceptual de raportare financiară (Amendamente la IFRS 3) - În mai 2020, IASB a emis amendamente la IFRS 3, care actualizează o referință la Cadrul conceptual de raportare financiară fără a modifica cerințele contabile pentru combinările de întreprinderi. Modificările intră în vigoare pentru perioadele anuale de raportare care încep la sau după 1 ianuarie 2022. Aplicarea anterioară este permisă.

iii.      IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente (Amendament – Contracte oneroase – Costul îndeplinirii unui contract) - În mai 2020, IASB a emis amendamente la IAS 37, care specifică costurile pe care o companie le include atunci când evaluează dacă un contract va produce pierdere și, prin urmare, este recunoscut ca un contract oneros. Se preconizează că aceste modificări vor avea ca rezultat contabilizarea mai multor contracte ca contracte oneroase, deoarece măresc sfera costurilor care sunt incluse în evaluarea contractului oneros.

iv.       IAS 16 Imobilizări corporale (modificare – Încasări înainte de utilizarea intenționată) - În mai 2020, IASB a emis amendamente la IAS 16, care interzic unei companii să deducă sumele primite din vânzarea articolelor produse în timp ce compania pregătește activul pentru utilizarea prevăzută a acestuia din costul imobilizărilor corporale. În schimb, o companie va recunoaște astfel de venituri din vânzări și orice costuri aferente în profit sau pierdere.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

c.               Noi standarde si amendamente, in vigoare de la 1.01.2023

i.        IFRS 17 Contracte de asigurare - IFRS 17 introduce o abordare coerentă la nivel internațional a contabilizării contractelor de asigurare. Înainte de IFRS 17, la nivel mondial a existat o diversitate semnificativă în ceea ce privește contabilizarea și prezentarea contractelor de asigurare, IFRS 4 permițând să continue să fie urmate multe abordări contabile anterioare (non-IFRS). IFRS 17 va avea ca rezultat schimbări semnificative pentru mulți asigurători, necesitând ajustări la sistemele și procesele existente. În decembrie 2021, IASB a modificat IFRS 17 pentru a adăuga o opțiune de tranziție pentru a aborda posibilele nepotriviri contabile dintre activele financiare și pasivele contractuale de asigurare în informațiile comparative prezentate la aplicarea inițială a IFRS 17 și IFRS 9, îmbunătățind astfel utilitatea informațiilor comparative pentru utilizatorii de situațiile financiare.

ii.      IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare (Amendament – Clasificarea datoriilor ca curente sau pe termen lung) - În ianuarie 2020, IASB a emis amendamente la IAS 1, care clarifică modul în care o entitate clasifică datorii ca fiind curente sau pe termen lung. Modificările au avut inițial o dată în vigoare de 1 ianuarie 2022, cu toate acestea, în iulie 2020, aceasta a fost amânată până la 1 ianuarie 2023, ca urmare a pandemiei de COVID-19. Se preconizează că aceste modificări vor avea un impact semnificativ asupra multor entități, mai multe datorii fiind clasificate ca fiind curente, în special cele cu condiționalități legate de împrumuturi.

iii.    Prezentarea politicilor contabile (Amendament la IAS 1 și IFRS Practice Statement 2) - În februarie 2021, IASB a emis amendamente la IAS 1, care modifică cerințele de prezentare cu privire la politicile contabile de la „politici contabile semnificative” la „informații privind politicile contabile materiale”. Amendamentele oferă îndrumări cu privire la momentul în care informațiile de politică contabilă pot fi considerate materiale. Modificările la IAS 1 intră în vigoare pentru perioadele anuale de raportare care încep la sau după 1 ianuarie 2023, cu aplicarea anterioară permisă. Deoarece Declarațiile de practică IFRS sunt ghiduri neobligatorii, nu a fost specificată nicio dată obligatorie de intrare în vigoare pentru modificările la Declarația de practică IFRS 2.

iv.    Definiția estimărilor contabile (modificarea la IAS 8) - În februarie 2021, IASB a emis amendamente la IAS 8, care au adăugat la definiția estimărilor contabile în IAS 8. Modificările au clarificat, de asemenea, că efectele unei modificări într-un input sau a unei tehnici de evaluare sunt modificări ale estimărilor contabile, cu excepția cazului în care rezultă din corectarea erorilor perioadei anterioare.

v.      Impozit amânat aferent activelor și datoriilor care decurg dintr-o singură tranzacție (amendamente la IAS 12) - În mai 2021, IASB a emis amendamente la IAS 12, care clarifică dacă scutirea de recunoaștere inițială se aplică anumitor tranzacții din care au ca rezultat atât un activ și o datorie recunoscute simultan (de exemplu, un leasing în domeniul de aplicare al IFRS 16). Amendamentele introduc un criteriu suplimentar pentru scutirea de recunoaștere inițială conform IAS 12.15, prin care scutirea nu se aplică recunoașterii inițiale a unui activ sau a unei datorii care, la momentul tranzacției, dă naștere la diferențe temporare egale impozabile și deductibile.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

vi.    Raportare de sustenabilitate

La 30 septembrie 2020, administratorii Fundației IFRS au publicat un document de consultare privind Raportarea de sustenabilitate („Documentul”). Documentul a solicitat feedback cu privire la punctele de vedere ale Administratorilor Fundației IFRS cu privire la modul în care Fundația IFRS ar putea contribui la dezvoltarea unor cerințelor globale consecvente, care ar spori utilitatea și comparabilitatea informațiilor furnizate părților interesate (de exemplu, investitorii, sectorul corporativ, băncile centrale și piața, regulatori). Abordarea propusă în documentul de consultare este crearea unui Consiliu pentru Standardele Internaționale de Sustenabilitate („ISSB”) în cadrul structurii de guvernanță a Fundației IFRS, care să fie alături de IASB și să dezvolte standarde globale de sustenabilitate, cu un accent inițial pe riscurile legate de climă. În aprilie 2021, administratorii Fundației IFRS au publicat un proiect de expunere care descrie modificările propuse la Constituția Fundației IFRS pentru a se adapta la ISSB. Comentariile trebuiau să fie transmise la 31 iulie 2021. După ce a luat în considerare feedback-ul primit cu privire la documentul de consultare, Fundația IFRS a înființat Consiliul pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate („ISSB”) la 3 noiembrie 2021, împreună cu emiterea a două standarde prototip de sustenabilitate privind clima și cerințele generale de prezentare. Aceste standarde prototip au fost dezvoltate de către Technical Readiness Working Group (TRWG) înainte de formarea ISSB.

vii.               Conținutul Prototipurilor – Cerințe Generale

Prototipul de cerințe generale stabilește cerințele generale pentru prezentarea informațiilor financiare legate de sustenabilitate relevante pentru riscurile și oportunitățile legate de sustenabilitate ale unei entități. Prototipul include:

–       cerință de a prezenta o descriere completă, neutră și exactă a riscurilor și oportunităților semnificative de sustenabilitate ale unei entități;

–       o definiție a semnificației, aliniată cu Cadrul conceptual de raportare financiară, axată pe informațiile care servesc nevoile utilizatorilor și generează valoarea întreprinderii;

–       o abordare consecventă pentru prezentarea informațiilor despre riscurile și oportunitățile semnificative legate de sustenabilitate, bazată pe luarea în considerare a guvernanței, strategiei și gestionării riscurilor unei entități și susținută de indicatori și obiective; și

–       cerințe și îndrumări suplimentare care sprijină furnizarea de informații comparabile și conectate. Un punct important de luat în considerare este că o entitate ar trebui să facă prezentări despre toate riscurile și oportunitățile semnificative legate de sustenabilitate, indiferent dacă există un standard IFRS specific de prezentare a sustenabilității pentru subiectul sau problema respectivă. Acest lucru se datorează faptului că prototipul include un echivalent cu ierarhia din Standardele de Contabilitate IFRS, care include cerințe care se aplică în absența unui Standard specific IFRS de Prezentare privind Sustenabilitatea. Acestea includ prezentarea de informații care sunt relevante, reprezintă cu fidelitate riscurile și oportunitățile entității și sunt neutre. În efectuarea raționamentelor necesare și elaborarea acelor prezentări, există mai întâi o cerință de a lua în considerare cerințele din Standardul de cerințe generale și Standardele IFRS de prezentare a sustenabilității care tratează riscuri și oportunități similare. Conducerea unei entități poate lua în considerare, de asemenea, cele mai recente declarații ale altor organisme de stabilire a standardelor, în măsura în care acestea nu intră în conflict cu niciun standard IFRS de prezentare a sustenabilității emise.

Nota 2.         POLITICI CONTABILE (continuare)

               2.24 Consolidare

Situatiile financiare consolidate ale Grupului includ MECANICA FINA SA, ITAGRA SA, MOLLO RE SA, BIO VALLEY SRL, ITAGRA BIO TERRA SRL si VERA WELLNESS SRL pe care le controleaza.

Acest control este evidentiat in mod normal atunci cand o entitate detine, direct sau indirect, mai mult de 50% din drepturile de vot din capitalul social al altei societati si cand are capacitatea de a guverna politicile financiare si de exploatare ale entitatii respective, astfel incat sa beneficieze de activitatile sale.

Principiile contabile adoptate in combinarea prezentelor situatiilor financiare agregate sunt cele descrise mai jos:

Situatia consolidata a pozitiei financiare

Situatia consolidata a pozitiei financiare a MECANICA FINA SA, ITAGRA SA, MOLLO RE SA, BIO VALLEY SRL, ITAGRA BIO TERRA SRL SI VERA WELLNESS SRL e combinata 100%, pe principiul linie cu linie, prin insumarea tuturor elementelor, precum: toate activele, datoriile si capitalurile proprii.

Soldurile intra-grup, intre entitatile agregate, sunt eliminate in totalitate.

Situatia consolidata a rezultatului global

Situatia consolidata a rezultatului global al MECANICA FINA SA, ITAGRA SA, MOLLO RE SA, BIO VALLEY SRL, ITAGRA BIO TERRA SRL SI VERA WELLNESS SRL e combinata 100% pe principiul linie cu linie, prin insumarea tuturor elementelor, precum: toate veniturile si cheltuielile. Tranzactiile intra-grup, intre entitatile agregate, sunt eliminate in totalitate.

Orice profituri nerealizate, rezultate din tranzactii in interiorul grupului, care sunt incluse in valoarea contabila a activelor, precum stocurile si activele imobilizate, sunt eliminate in totalitate. Orice pierderi nerealizate rezultate din tranzactiile in interiorul grupului, care sunt deduse pana ajung la valoarea contabila a activelor sunt, de asemenea, eliminate cu exceptia cazului in care costul nu poate fi recuperat.

Consolidare societati asociate

Grupul detine o influenta semnificativa in cadrul societatii Industrial Cefin SA, detinand 38,73% din actiuni si din drepturile de vot.

Actiunile detinute sunt aduse in situatiile financiare consolidate ale grupului, folosind metoda punerii in echivalenta.

Astfel:

-      Cota de rezultat este adusa prin situatia rezultatului global, net de eventualele dividende primite

-     Miscarile altor elemente ale rezultatului global ale societatii unde grupul exercita o influenta semnificativa, sunt reflectate prin intermediul rezultatului global, prin intermediul pozitie de Alte elemente ale rezultatului global.

Aceste investitii sunt ulterior testate pentru depreciere.

Nota 3.            MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR

3.1 Factori de risc financiari

Activitatile Grupului il expun la o varietate de riscuri financiare: riscul de piata (inclusiv riscul valutar, valoarea justa a dobanzii - riscul de rata, rata dobanzii la fluxul de numerar), riscul de credit si riscul de lichiditate. Programul general de management al riscului se concentreaza pe imprevizibilitatea pietelor financiare si cauta sa minimizeze potentialele efecte adverse asupra performantelor financiare ale Grupului. Cu toate acestea, Grupul nu foloseste instrumente financiare derivate pentru a acoperi anumite expuneri la risc.

Grupul nu are acorduri formale de reducere a riscurilor financiare; prin urmare, Grupul nu intra in tranzactii cu instrumente derivate. In ciuda faptului ca nu exista politici formale, managementul este implicat activ in activitatea de afaceri prin intalniri regulate cu departamentul financiar monitorizand astfel riscurile financiare, putand lua astfel decizii imediate pentru a aborda riscurile generate de impactul crizei financiare.

Riscurile financiare sunt monitorizate la nivel superior luand in considerare nevoile financiare ale acestei afaceri, in scopul de a se asigura ca oportunitatile si amenintarile sunt corelate eficient.

Instrumentele financiare pe fiecare categorie sunt prezentate mai jos:

Nota 3.            MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (continuare)

Riscul ratei dobanzii

Fluxul de lichiditati si valoarea reala a riscului ratei dobanzii

Fluxurile de numerar de exploatare ale Grupului sunt afectate de variatiile ratei dobanzilor in principal datorita imprumuturilor. Grupul are imprumuturi cu o rata a dobanzii variabila. Grupul nu utilizeaza instrumente financiare pentru a se proteja fata de fluctuatiile ratei dobanzii.

O variatie de 1 punct procentual al ratei dobanzii pentru perioada de raportare ar creste/ descreste rezultatul brut cu 332 mii Lei (275 mii Lei la 2020). Acesta analiza presupune ca toate celelalte variabile, in special cursul de schimb, raman constante.

Riscul de credit

Recesiunea economica generala prevede cresterea expunerii Grupului la riscul de credit pentru perioadele financiare urmatoare.

Grupul este expus riscului de credit in cursul activitatii, in special din cauza creantelor comerciale si a numerarului din banca. Conducerea grupului monitorizeaza in mod regulat expunerea la riscul de credit. Conducerea estimeaza ca riscul de credit nu este semnificativ. Grupul a implementat politici si proceduri cu scopul de a reduce acest risc la un nivel acceptabil.

Activele financiare care ar putea expune Grupul la riscul de credit sunt, in principal, creantele. Valoarea creantelor, mai putin ajustarile pentru depreciere, reprezinta suma maxima a expunerii la riscul de credit.

Expunerea maxima la riscul de credit la data raportarii este:

Nota 3.            MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (continuare)

Vechimea creantelor comerciale si altor creante la data raportarii este urmatoarea:

Societatea are constituite ajustari de valoare privind creantele in suma de 480 mii Lei (491 mii Lei la 2020).

Riscul de lichiditate

Gestionarea prudenta a riscului de lichiditate implica mentinerea de numerar suficient si titluri de valoare negociabile, disponibilitatea finantarii printr-o cantitate adecvata a facilitatilor de credit angajate si capacitatea de a inchide pozitiile pe piata.

(*) Flux de numerar inclusiv dobanzi.   

Nota 3.            MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (continuare)

3.2               Capitalul de gestionare a riscului

Obiectivele Grupului cand administreaza capitalul sunt pentru pastrarea capacitatii grupului de a-si desfasura activitatea pe principiul continuitatii activitatii fiind in scopul de a oferi beneficii pentru actionari si beneficii pentru alte parti interesate si de a mentine o structura optima de capital pentru a reduce costul de capital.

In scopul de a mentine sau de a ajusta structura capitalului, Grupul poate ajusta suma dividendelor platite actionarilor, capitalul revenit actionarilor, poate emite actiuni noi sau vinde active pentru a reduce datoria.

Grupul monitorizeaza capitalul in functie de rata de acoperire a dobanzii si a raportului Obligatii/EBIT.

Principalii indicatori calculati sunt urmatorii: 

Aprecierea indicatorilor financiari de mai sus a fost determinata de cresterea cu 28% a veniturilor in anul 2021 fata de 2020 si scaderea cu aproximativ 9% a cheltuililor.

Nota 3.            MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (continuare)

3.3               Estimarea valorii juste

Se presupune ca valoarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor comerciale si datoriilor se aproximeaza la valoarea justa Valoarea justa a datoriilor financiare in scopuri de prezentare se estimeaza prin decontarea viitoarelor fluxuri contractuale de numerar din rata dobanzii actuale disponibila Grupului pentru instrumente financiare similare.

Nota 3.            MANAGEMENTUL RISCULUI FINANCIAR (continuare)

Riscul de schimb valutar

Societatea este expusa la riscul de schimb valutar in principal din cauza imprumuturilor care sunt contractate in alta moneda decat moneda functionala a societatii. Valuta principala care da nastere la acest risc este Euro.

Expunerea la riscul valutar a Societatatii a fost urmatoarea, in sume notionale:

In anul 2021, cursurile de schimb valutar medii in timpul perioadei si cursurile spot la sfarsitul perioadei de raportare au fost urmatoarele:

Analiza de senzitivitate

O apreciere cu 10% a Leului in raport cu EUR la 31 decembrie 2021 ar determina o crestere/ descrestere a profitului net cu sumele din tabelul de mai jos. Acesta analiza presupune ca toate celelalte variabile, in special ratele dobanzilor, raman constante.

O depreciere cu 10% a Leului in raport cu EUR la 31 decembrie 2021 ar avea un efect invers, egal ca valoare cu sumele prezentate mai sus, daca toate celelalte variabile raman constante.

Nota 4.            IMOBILIZARI CORPORALE

Miscarile soldurilor de imobilizari corporale si a amortizarii cumulate aferente sunt prezentate mai jos: